Prăznuiți pe 29 iunie, Sfinții Petru și Pavel sunt cei doi piloni ai Bisericii creștine — apostolul pescarului și apostolul neamurilor, doi oameni profund diferiți, uniți de aceeași credință și de același sfârșit martiric la Roma.
Petru a fost primul chemat, omul simplu și impulsiv care a mers pe apă și s-a scufundat, care L-a mărturisit pe Hristos și L-a tăgăduit în aceeași noapte — și care, tocmai de aceea, a devenit stânca pe care s-a zidit Biserica. Pavel nu L-a cunoscut pe Hristos în trup, ba chiar îi prigonea pe creștini — până în ziua în care o lumină l-a orbit pe drumul Damascului și totul s-a schimbat. Din persecutor a devenit cel mai neobosit propovăduitor al Evangheliei, purtând-o până la marginile lumii cunoscute.
Amândoi au murit la Roma, în timpul persecuțiilor lui Nero, în jurul anului 67 — Petru răstignit cu capul în jos, Pavel decapitat. Același oraș, același timp, aceeași mărturie.
Ziua de 29 iunie încheie Postul Apostolilor și este una dintre marile onomastici ale verii — milioane de români care poartă numele Petru, Petre, Pavel sau derivatele lor își sărbătoresc ziua.