În vinerea din prima săptămână după Paști, Biserica Ortodoxă prăznuiește Izvorul Tămăduirii — o sărbătoare închinată Maicii Domnului și puterii vindecătoare a credinței. Praznicul își are originea într-o tradiție din secolul al V-lea, legată de un izvor din apropierea Constantinopolului, unde Fecioara Maria ar fi săvârșit numeroase minuni de vindecare.
Numele sărbătorii poartă în el o teologie simplă și profundă: Maica Domnului este izvor — nu de apă obișnuită, ci de har, de milă și de tămăduire. Cei bolnavi, cei în suferință și cei fără nădejde au alergat dintotdeauna la ea, știind că mijlocirea ei ajunge acolo unde medicina și puterea omenească se opresc.
Sărbătoarea vine imediat după Paști, în atmosfera încă vie a Învierii, amintind că harul lui Hristos nu se oprește la noaptea de Înviere — ci curge mai departe, ca un izvor, spre toți cei care îl caută.